Limba Greacă
Limba Greaca
Limba Greaca (Ελληνικά, citit simplificat /elini’ka/) este o limbă indo-europeană, vorbită în Grecia începând cel puțin cu secolul XVII î.Hr.
Încă din primele timpuri de când s-au păstrat documente scrise, adică începând cu epopeile lui Homer, limba greacă apare împărțită în mai multe dialecte.
Iliada și Odiseea, deși este alcătuită în dialectul ionic, conțin numeroase elemente eolice.
La origine a existat o mare varietate de dialecte, sistematizate azi în patru grupuri : arcado-cipriot, occidental, eolian și ionian-atic.
Faptul că Vechiul Testament a fost tradus în versiunea Septuagintei iar Noul Testament a fost redactat în limba greacă, a făcut din aceasta o limbă de cult, dar și de cultură pan-europeană.
Greaca, ca și multe alte limbi indo-europene, este o limbă flexionarăneaglutinantă și ne-ergativă. De exemplu, substantivele au cinci cazuri, trei genuri și trei numere, verbele au trei voci, trei persoane și trei numere ca și multe alte forme.
Limba greacă modernă sau neogreacă, în original Νέα Ελληνικά sau Νεοελληνική, cunoscută și ca Ρωμαίικα, se referă la cea de-a cincea etapă din evoluția limbii grecești, după greaca miceniană, greaca antică, cea a perioadei elenistice și cea medievală.
Astăzi vorbesc această limbă aproximativ 14-17 milioane de persoane, cei mai mulți vorbitori fiind în Grecia și Cipru.
Există însă un număr important de vorbitori printre minoritățile etnice din state sau în comunități de imigranți.
În mod simbolic se consideră că anul căderii Constantinopolului(1453) reprezintă începutul limbii moderne grecești, deși, din punct de vedere lingvistic, în secolul al XI-lea aceasta era deja formată.
Timp îndelungat au coexistat două limbi, una reprezentată de dialectele vorbite în diferite regiuni ca limbă vernaculară, cealaltă fiind limba care conserva formele scrise ale limbii arhaice.
Între secolele al XIX-lea și al XX-lea s-au aflat în competiție diferite forme ale limbii populare (Δημοτική) și limba pură,(Καθαρεύουσα), utilizată în administrație, justiție și literatură.
În 1976, prin lege(306/1976), statul grec a declarat ca limbă oficială o formă standardizată a demoticii.
În Romania sunt 29 de traducatori autorizati de limba greaca.
Media traducerilor in/din limba greaca prin biroul nostru, este de 2 traduceri pe saptamana.
Mic dictionar de expresii uzuale – limba greaca
|
Generale |
Numere
|
La restaurant
|
La cumparaturi:
|
|
• Bună dimineaţa: Kalimera • Noapte bună: Kalinihta • Bine aţi venit: Kalos orisate • Este cald: Zesti • Este frig: Kreeo • Da: Ne • Nu: Ohi • Călătorie plăcută!: Kalo taxidi! • Cum te cheamă?: Pos se lene?: • Mă numesc…: Me lene…. • De unde eşti? Apo pou ise? • Sunt din…: Ime apo… • Încântat de cunoştinţă: Hero yia tin gnorimia • Imi pare bine sa te cunosc: Herropoli • Mă scuzaţi: Signomi • Te rog: Parakalo • Mulţumesc: Efharisto
|
1: ena; 2: dhio; 3: tria; 4: tesera; 5: pende; 6: exi; 7: epta; 8: ohto; 9: enea; 10: heka
|
• Micul dejun: Pro-ino • Prânzul: Mesimvrino • Masa de seară: Vradhyno • Doresc o cafea: Thelo ena kafe • Poftă bună!: Kali orexi! • Cafea grecească: Kafe elliniko • Lapte: Ghala • Fără zahăr: Sketo • Cu puţin zahăr: Sugar Metrio • Dulce: Glyko • Vin alb: Krahsi • Vin rosu: Kokino • Bere: Byra • Apă: Nero • Ceai: Tsai • Suc: Xhimo • Nota de plată, vă rog! To logariasmo parakalo! |
• Cât costă?: Poso kani afto? • Ce este acesta?: Ti ine afto? • Doresc asta: Thelo afto • Il/O cumpăr: Tha to agoraso • Aş dori să cumpăr: Tha ithela na agoraso • Aveţi: Ehete? • Acceptaţi cărţi de credit?: Pernete pistotikes kartes? • Asta e tot: Afta • E scump: Akrivo • Deschis:Anikto • Închis: Kleisto • Intrare: Eisodos • Ieşire: Exodos
|